Bine aţi venit pe la noi! MÂNDRA CHIC este un atelier-şezătoare / intreprindere socială, în cadrul Muzeului de Pânze şi Poveşti (Mândra/ Ţara Făgăraşului) în care creăm zestre contemporană românească.

joi

Drepturi de autor / copyright concept


Brand – spirit și concept protejate, în primul rând, de legea bunului simț și alte câteva legi în vigoare. De cei 7 ani de muncă, de cele câteva mii de tricouri și piese de zestre contemporană pornite din atelierul nostru în toată lumea, de cele câteva sute de materiale de presă și fotografii inspiraționale de pe internet, sau de zecile de conferințe și evenimente la care am participat, spunând povestea noastră și îndemnând și pe alții să creeze lucruri autentice, contemporane, care să poată transmite ușor, mai departe, frânturi de tradiție și rădăcină românească. Dar putem vorbi ferm și despre o înregistrare  de brand-concept la OSIM (certificat de înregistrare la Oficiul de Stat pentru Invenții si Mărci, nr  138636) Sau putem vorbi despre un drept de autor /copyright  definit astfel: “Mixuri de pânze vechi și noi cu vorbe-text din cultura populară veche și contemporană (Creații fashion&souvenire realizate în premieră în România în 2009 în atelierul șezătoare Mândra Chic“  - document finalizat pe 6 mai 2015, ora 12:03:44.  Certificatul final de înregistrare și documentul de criptare este, în conformitate cu prevederile legii  451 / 2004,  dovada acceptata de normele europene și românești.

------

  • Am muncit ani buni ca să construim un brand-spirit! 
  • Am restaurat bucățele de pânze compromise, adunate de prin poduri dărâmate și le-am dat viață nouă, apoi le-am promovat urban și contemporan. 
  • Am cules elemente de costum popular, ștergare, fețe de mese, de pernă, elemente decorative, aruncate în uitare pe te miri unde, în colecții pentru care construim Muzeul de Pânze şi Poveşti.
  • Facem tabere si ateliere de creatie pentru copii, în care îi învățăm să își prețuiască și îngrijască rădăcinile.
  • Am inițat un proiect internațional de călătorie cu aproape un milion de km în portofoliu, în cadrul căruia Suveica Mamei Ruţa în jurul lumiii duce povestea noastră românească despre pânze mai departe, prin toate colțurile Pământului și aduce acasă poveștile lumii pe care le adunăm cu ale noastre. 
  •  Am inovat mixând, în premieră, pânza cu model tradițional (recuperată sau cusută în atelier după izvod străvechi) cu vorbe din folclorul vechi sau contemporan.
  •  Femeile și fetițele din sat s-au apucat să coasă, să țeasă și să dantelarească, iar bărbații și băieții construiesc instalații stradale pe post de indicatoare spre Muzeu și coșuri de gunoi, sau fac suveici-suvenir.
  • Am înregistrat marca, apoi conceptul, am făcut o intreprindere socială in cadrul careia lucrează permanent sau temporar 10 femei. Am deschis apoi un punct de lucru la Zală, unde lucrăm cu alte 10 femei.
  • Facem zestre contemporană pentru românii cărora nu mai are cine să le facă, cine să îi țină cu sufletul acasă . 
  • Creăm piese unicat, cere definesc si individualizează comunitatea noastră din localitatea Mândra/ Țara Făgărașului / Transilvania / România.
  •  Am construit o oază de românism și creștinism cu buget 0, mândrie, asumare, rost și rânduială

-------

NE BUCURAM ca inspiram oamenii sa isi poarte bucatele din zestrea proprie pe tricouri
 NE INTRISTAM teribil cand descoperim oameni care ne copiaza conceptul in scop comercial.




Există milioane de modele în etnografia românească (în lăzile de zestre, în muzee, în planșele rămase de căpătâi, pe Internet etc) S-au folosit și se folosesc, de sute de ani, în toate felurile posibile. Există sute de vorbe și expresii în folclorul vechi sau contemporan! Folosite si ele dupa bunul plac! Apartin tuturor si nimanui:)
Acum încercați să răspundeți la o întrebare: când a apărut în tradiția românească conceptul: mix de vobe cu pânze brodate, aplicate pe piese de zestre contemporana (tricouri, traiste, perne?) Da, a fost felul în care am ales noi să decodăm și să transmitem mai departe mesajele încriptate în piesele de zestre veche. Le-am rescris, contemporan, pe limba celor de-un veac cu noi!